Clipul diminetii.

Enjoy.

 

To my beautiful wife.

Clipul diminetii

Enjoy.

 

Dedicatie pentru bunul meu prieten Emil.:))

D`ale capitalei.

Zi torida. Tocmai ce venisem de la munca, mi-am facut ceva sa mananc, un dus, am dat drumul la aer si m-am bagat la tolaneala in pat. Nu am gasit alta solutie pentru cele 40 de grade de afara. Nu au trecut nici 10 minute si telefonul meu incepe sa zbarnaie insistent pe noptiera, ma uit la el si imi trag o palma in cap pentru ca am uitat sa il dau pe “silent”. Raspund. Ce sa vezi , vechiul meu prieten, Emil. Nici nu ma asteptam sa fie altcineva, pe cuvant, am impresia ca baiatul asta are instalate camere web la mine in casa , suna de fiecare data cand dorm. Da bai, asa faci. M-ai disperat:))) Oricum am sa cercetez cazul, tre sa vad daca ai montat ceva.

Jos palaria !

Prima companie de taximetrie gratuita din Romania: TAXI GRATIS

Alex Boabes este singurul roman care a fondat prima companie de taximetrie gratuita din România, TAXI GRATIS. Serviciul de taximetrie de urgenta inaugurat in luna aprilie se adreseaza exclusiv clientilor care au probleme de sanatate sau urgente, batranilor, nevazatorilor si celor fara posibilitati financiare. “Ideea a venit spontan pentru ca si eu am avut nevoie de un astfel de serviciu si nu m-a ajutat nimeni. Am inceput cu un prieten cu masinile personale, dar el s-a retras din lipsa de timp si acum am rămas doar eu”, spune tanarul de 23 de ani.

Esti roman 100% ?

Esti roman si toti te stiu

Ca faci tot, …dar prea tarziu

Bei ceai numai cand stranuti

Faci dus doar atunci cand puti

Bati femia-n “stele verzi”

Si-o iubesti doar cand o pierzi

Doar cand-o inseli ii duci flori

Mergi la doctor doar cand mori

Te rogi doar cand dai de greu

N-ai casa da-ti iei BMW-u

Juri ca numai bei, promiti

Insa doar cand beat vomiti.

Uiti de neamuri ani si ani

Le suni doar cand nu ai bani

Vii la bine, fugi la greu

Esti roman ce Dumnezeu.

Sursa: Internet

Moarte lenta

Ai simtit vreodata nevoia sa asterni pe hartie ceea ce simti, ceea ce se intampla cu tine, dar nu iti puteai ordona gandurile si nu stiai cu ce sa incepi? Dar despre ce sa scrii? Despre partea frumoasa a vietii tale,  despre tristetea care te inconjoara, deznadejdea sau spiritul de luptator sau vrei sa lasi o pagina alba care “urla” de tristete si suparare, pe care sunt scrise cu cerneala invizibila toate necazurile si problemele.
Si incepi sa scrii, incepi sa scrii pentru ca nu rezisti, pentru ca experimentezi zilele astea cel mai neplacut sentiment pe care il poate avea cineva pe acest pamant. Pierderea unui persoane alaturi de care ti-ai petrecut multi ani din viata si cu care ai impartit bune si rele cu care ai ras si cu care ai plans, iar acum nu ti-a mai ramas decat…Chiar. Ce ti-a mai ramas?

S-a pierdut atractia, s-a pierdut pasiunea, s-au pierdut fluturasii din stomac. E greu sa reapara?  Mai pot revenii sau au fost ascunsi de timp. Ti-au ramas iubirea, prietenia, ti-au ramas lacrimile reci si suspinele….
Ai crezut ca totul e bine, ai privit mereu superior la altii si ai crezut ca tie nu ti se poate intampla ceea ce ti se intampla acum, ai criticat, ai fost uimit, ai privit cu stupoare fara sa intelegi de ce li se intampla unora ceea ce li se intampla si nu puteai sa iti explici de ce nu fac ceva sa le fie bine. Nu te-ai gandit ca poate au ajuns intr-un punct mort. Nu ai crezut ca exista acel punct cum nu crezi nici acum.
Dar acum viata te-a pocnit in fata. Ai ajuns in locul lor, ai ajuns sa iti vada cineva lacrimile. Ai ajuns sa nu mai poti controla ceea ce simti sa nu mai stii ce poti sa faci sa indrepti ceva.
Te-ai gandit doar la tine. Sa iti fie bine, inconstient probabil, poate daca te tragea cineva de maneca schimbai acest lucru demult, acum suferi de pe urma lui, si mai rau i-ai facut pe altii sa sufere, pe cei care nu te pot ierta acum, pe cei pentru care nu ai existat decat tu, pe cei pentru care propria persoana a fost uitata in detrimentul fericirii tale.
Ai spune cu dezinvoltura ca nu ai cerut asta dar te-ai complacut in situatie. A fost bine, iar acum cand ai vrea sa schimbi acest comportament, e greu.  E, al naibii de greu. Cum poti reaprinde ceea ce s-a stins fara sa vezi, in ani de zile, cum poti reporni ceva ceva s-a intrerupt pentru ca nu ai acceptat ideea ca se va intrerupe vreodata, cum de ai fost orb la sentimentele celor din jur. Nimeni nu stie, nici macar tu.
E tarziu, se sfasie tot in tine, dar ce poti face?
Sa lupti pana la capat, sa te predai?
Din ceea ce ati cladit au ramas doar doua suflete sfasiate de durere, doua suflete triste.
Ai crezut mereu ca exista cineva care repara lucrurile stricate. Oare gasesti pe cineva sa te ajute sa repari stricaciunile care le-ai provocat? Vei gasi pe cineva sa te invete cum sa pui fericirea pe fata cuiva din nou?
Ti-a ramas sa te intrebi. Ce faci azi, ce vei face maine?

Romania vs Ungaria

Nu am fost niciodata xenofob, rasist, etc. Nu am militat pentru nicio cauza, nu am vrut sa ma unesc cu Basarabia sau sa opresc extractiile de gaze de sist sau cele de aur de la Rosia Montana. Mi-a placut si am apreciat mereu bunul simt si dreptatea dar asta nu ma impiedicat sa savurez o gluma buna chair daca are legatura cu cele de mai sus. Va scriu toate astea deoarece am primit un banc pe mail in cursul zilei de azi si m-am grabit sa vi-l impartasesc si voua, deoarece mi s-a parut foarte amuzant.
Iata:
Un roman in tren. Se relaxeaza, isi scoate pantofii si se incalta cu o pereche de papuci, cand observa: in stanga lui un ungur, in dreapta tot un ungur…
Dupa un timp, romanul, politicos, catre unguri:
Eu ma duc sa iau o bere. Voi vreti ceva?
Ungurul din stanga:
Da, o Cola fara gheata.
Dupa ce pleaca sa aduca bauturile, ungurul din stanga ia un pantof al romanului si scuipa sanatos, dupa care… il pune la loc. Aduce romanul bauturile, dupa un timp ii intreaba din nou.
De aceasta data, raspunde ungurul din dreapta:
Da, o Cola cu gheata.
Pleaca romanul, ia ungurul celalalt pantof si face acelasi lucru ca si concetateanul lui.
Inainte de a ajunge la destinatie, se incalta romanul, isi da seama de situatie si se adreseaza politicos ungurilor:
Ma intreb: oare cand o sa inceteze ura asta intre romani si unguri? Cand o sa ne purtam si noi civilizat, fara sa ne scuipam in pantofi, fara sa ne pisam in Cola…?

Ba,care mi-a vazut troianul!!!

A 3-a noapte alba in corpul F, etajul 2, salonul 2, patul 7, Spitalul Colentina, locul care de sapte zile a devenit fara voia mea noua casa iar plecatul de aici pare pe zi ce trece un obiectiv de neatins.

De ce s-a albit noaptea de ieri?

Lasand deoparte noptile precedente in care colegii mei de celula au dat pe rand recitaluri de sforait de s-au indoit usile, azi-noapte am avut parte de ceva special. Nu am fost la bagaboante si nu am agatat vreo piesa cu care m-am tavalit toata noaptea. Doar ma vizitat Politia Romana impreuna cu Interpolul si nu amaratii aia trimisi sa verifice datele din cartea de identitate, ci un intreg departament special creat pentru teroristii cibernetici ca mine.

I`m fucking awesome.

Ce dracu s-a intamplat?

Apai, cum ar spune oricare dintre noi pana la proba contrarie: Eu nu am facut nimic sa moara Gina !!! Eu, chiar nu am facut nimic. Poate doar ca am luat cateva amenzi in copilarie dar, in ultimii 12 ani nu prea am avut cum si cesa fac, din simplul motiv ca m-am cam insurat (sa-mi bag).

E posibil sa ma fii denuntat sotia ca fac dragoste cu ea ca un nebun, dar sa comit o infractiune de talie mondiala, departe de mine.

Cum a pornit totul.

In timp ce ma relaxam linistit intr-o atmosfera in care domnea calmul si linistea tunetelor de afara si a sforaielilor din interior, urmaream cu sufletul la gura episodul 10 din serialul Lie to me (ilegal). La un moment dat, fara nici  o atentionare ( ma asteptam  sa apara ceva de genul: “Atentie in urmatoarele secunde ma voi albi”) desktopul meu se albeste mai abitir ca cearceafurile apretate ale lu` mama. In urmatoarele doua secunde Politia Romana in colaborare cu nuj (nu stiu, habar nu am) ce divizie a Interpolului ma “instiinteaza” printr-o “instiintare” ca ip-ul meu 213.xxx.xxx.(cred ca asta era ) si rasnita mea de laptop au fost folosite ilegal la descarcarea de materiale pornografice, incalcarea drepturilor de autor, descarcare de continut ilegal;filme;muzica, planuri ale rachetelor balistice, schema unei bombe nucleare, uploadul de virusi, si multe alte chestii care pot declansa un adevarat razboi cibernetic in care subsemnatul putea avea puteri de Admin. In urma tuturor acestor acuzatii, accesul la Internet si la propriul laptop mi-a fost blocat pentru o perioada nedeterminata. In caz ca, in termen de 3 zile nu platesc o amenda: semnificativa de altfel, de doar 300 ron mi se va deschide dosar penal si voi face ani grei de inchisoare.

Am ramas blocat. Atat eu cat si ecranul laptopului. Recunosc ca m-am speriat. Parca vedeam 6-7 mascati cu un berbec in brate (ala de spart usile nu barbatul lu` oaia) lovind in usa salonului, trantindu-ma jos din pat si amenitandu-ma cu pistolul in ceafa in timp ce incercau sa se elibereze de perfuziile ce li se infasurasera pe picior cand au daramat stativul. Toti urlau: La pamant, la pamant, iar eu calm cum ma stiu 🙂 incercam sa le spun ca sunt acolo de vreo 17 ani de cand sunt la antipod cu sanatatea. Dar cine sama auda in vacarmul ala.

Nu am mai rezistat stresului psihic, am inchis ochii si am zis gata. Moment in care prin gand mi-a trecut o sticla de wiskey (single malt), un butoi de vin si o bruneta focoasa, dupa care au urmat cateva secunde de blackout apoi mi-am imaginat urmatorii ani din viata in doua versiuni.

 

Versiunea buna– eram imbracat in trening Sergio Tachini asortat  cu o pereche de pantofi sport Veer facand trafic cu di toati intre zidurile penitenciarului, ridicand gantere la plan inclinat sau jucandu-ma fotbal cu baietii in curte.

 

Versiunea nasoala– cea in care imi scapa sapunul des, sub aripa protectoare a unui sef de camera tatuat din cap pana in talpi cu pachete de seu in loc de muschi sau dormind in patul de sus.

Dar am zis nu.

Trebuie sa rezist! Voi lupta! Trebuie sa aflu ce s-a intamplat.

M-am rostogolit in pat si m-am gandit pentru o clipa ca poate un judecator bun ar da dovada de clementa pentru ca merg si la cinematograf de doua ori pe saptamana sa vad filme legal, pot demonstra cu recenzia despre Fast and Furious 6 de la Seara de film si poate voi primi compasiunea curtii si voi fii iertat in caz ca sunt acuzat pentru descarcarea de filme. Dar cum ramane cu celelalte infractiuni? Ce sa fac, era pentru prima oara cand nu aveam solutii.

Cedez, simt ca cedez. E greu. In interiorul meu se dadea o lupta acerba si simt, da, simt, simt chemarea si ma intorc. Iau o gura de apa ca de, mi se uscase gura de la emotii, pun mana pe telefon si incep sa caut pe Guagal cu stomacul strans de teama tot felul de cuvinte cheie: Mesaj Politia Romana, mesaj desktop Interpol, etc. Era ora 4 dimineta. Mi se inchideau ochii cu fiecare minut ce trecea. Nici dracu nu s-a gandit ca era vorba despre un virus, cand dupa cateva minute bune de frunzarit sa realizez ca eu si inca cateva milioane de utilizatori de Internet avem aceasi problema. Concluzia un virus. (stiam ba ca e virus ca am citit articolul). Sa-l ia dracu de virus ca tare m-a speriat.

Ma linistisem. Deja imaginile din penitenciar si mascatii din salon dispareau in ceata. Nu ma mai urmarea Politia, Militia, Interpolul si celelalte organe abilitate. Ramaneam cu 300 ron in buzunar si fara dosar penal. Stiam deja ce am de facut sa remediez problema. Am trecut in revista postarile celorlalti colegi de suferinta si mi-am creat o vaga idee cu ce se manca acest virus. Am aflat ca era un virus de tipul ransomware (nu ca as stii ceva despre asta, dar am scris ca sa dea bine in text, sa fie cool) dar idea de baza era ca a fost livrat prin intermediul unei vulnerabilitati din Java deci nu imi ramanea altceva de facut decat sa fac update la Java, si sa indepartez basina aia de virus ce mi-a infectat laptopul. Ma pun pe treaba. Imi iau un mar, musc cu pofta, apas restart, tin apasat pe F8 intru in Safe Mode; apas Start-Run-msconfig, dezactivez tot din Startup dau restart, execut din aceasi operatiune pana la Safe Mode doar ca acum rulez System Restore si intorc totul la data de 31-05-2013. Restart, intru in Windows, imi iau preventiv de pe site-ul Bitdefender utilitarul lor de dezinfectie de AICI

Rulez utilitarul, rezultatul: negativ. Nu sunt infectat. Fac un update la antivirus, la Java, creez un nou Restore point dau restart, totul parfum.

Am scapat :))

Am rezolvat problema. Nu va recomand in caz ca va loviti si voi de maroniul asta nicio solutie cu toate ca netul e plin de ele. Unele functioneaza altele nu.(se uita si solutiile astea la om)

Va las pe voi sa le incercati si sa o gasiti pe ai mai buna. Va sfatuiesc totusi sa tineti definitiile antivirusului la zi, sa aveti un Restore point si sa va mentineti update-urile si driverele actualizate.

Te pup. Pa,pa.

Za hospitalul.

 

A 4-a zi de cand ma aflu internat in spitalul Colentina. E trist sa stai in spital si sa vezi atata lume suferind chiar daca sunt pacienti sau insotitori. Ii multumesc lui Dumnezeu ca nu sunt in locul lor. Recunosc ca am venit de buna voie pentru o amarata de veruca crescuta pe deget.

Seara de fotbal.

Zi mare ieri pentru microbistii de pretutindeni, ziua finalei UCL. Cum era de asteptat majoritatea teraselor, barurilor cu profil sportiv si nu numai, au fost pline pana la refuz. Fara sa tin cont de faptul ca un om normal la cap trebuia sa se gandeasca sa rezerve o masa sau macar sa se intereseze daca ar mai fii ceva disponibil la ora meciului, am discutat cu prietenii in cursul zilei sa iesim sa savuram o limonada sub clar de luna sau sa admiram o lampa agatata de tavan in functie de conditiile meteo si bineinteles sa urmarim si meciul. Dupa aproximativ o ora de cautari, am reusit prin amabilitatea unei domnisoare hostess sa gasim o masa de 10 persoane la terasa Embassy, undeva la etaj. De fapt nici nu mai conta unde era atata timp cat am avut norocul sa gasim ceva liber la ora respectiva. Toate bune si frumoase. Ne-am asezat la masa si peste vreo 10 minute apare un ospatar coplesit de numarul de persoane si de gradul de ocupare a meselor, gafaind, intrebandu-ne ce dorim. Ca sa scurtez va pot spune ca ceea ce am comandat a fost adus fragmentat intr-un interval de 45 de minute. Mai venea cu cate o limonada, o sticla de pepsi, in mijlocul pauzei meciului a venit in sfarsit cu ultimele doua beri la draft comandate. Era meciul, da-l in spanac de ospatar nu l-am lasat sa ne strice seara. Ne-am gandit ca are de lucru, dar prea era ametit, asa ca am decis cu totii sa il ignoram si sa facem ce faceam in copilarie. Sa bem unii de la altii. Atmosfera, ca de meci: urlete, susoteli cate un “sa-mi bag” scapat. Frumos, totul la limita bunului simt. Pentru ca am fost si cu cateva fete una mai “interesata” de cat alta si vreo doi baieti care pentru ei fotbalul e ca taiatul copacilor cu toporul, la noi se discuta despre orice numai despre fotbal nu. Ca de exemplu: rujuri, plecari in concediu, manichiuri frantuzesti, fiecare cu D-zeu lui dar, DAR :)) se mai auzea din cand in cand un: WooooW, Ba esti nebun, ce a ratat, da ba pase, uite-l pe ala liber, moment in care toti isi indeptau privirea catre TV. Eram si noi masa de microbisti:)) Revenind la meciul serii, a fost un meci superb. Un Bayern Munchen insetat de victorie dupa un parcurs mai mult decat perfect prin campionatul german si UEFA Champions League si o Borusia Dortmund latenta care a realizat o dubla spectaculoasa cu Real Madrid. Cum era de asteptat, Bayern a castigat in final si cand in spun in final exact la asta ma refer minutul 89 printr-un gol spectaculos a lui Robben adjudecandu-si al cincilea trofeu dupa o pauza de 12 ani. A fost o seara minunata. Meci frumos, companie placuta, ospatar ametit, bauturi indoite si un grande finale in El commandante unde tot timpul gasesc muzica buna si bere ieftina. Astept cu interes data de 30 august cand va avea loc meciul pentru SUPERCUPA Europei pe EDEN ARENA din Praga dintre Bayern si Chelsea.